Zeci de apicultori, atât din România cât și din Ungaria, au participat sâmbătă, la Miercurea-Ciuc, la Festivalul Mierii din zona Ciuc, un eveniment cu tradiție, ajuns la a XIII-a ediție, care aduce un omagiu meseriei de apicultor și promovează consumul produselor apicole.
Foto: (c) GINA ŞTEFAN / AGERPRES FOTO
Festivalul a început cu un moment deosebit: apicultorii, îmbrăcați în mantii de ”Cavaleri ai Mierii”, specifice zonelor din care provin, au defilat prin centrul orașului, acompaniați de sunetele fanfare.
Foto: (c) GINA ŞTEFAN / AGERPRES FOTO
Alaiul s-a îndreptat apoi spre Biserica Mileniului, unde a avut loc o slujbă de sfințire a mierii și de binecuvântare a muncii apicultorilor.
Foto: (c) GINA ŞTEFAN / AGERPRES FOTO
După acest moment, defilarea a continuat spre Piața Cetății, unde participanții au fost întâmpinați de primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Korodi Attila.
Foto: (c) GINA ŞTEFAN / AGERPRES FOTO
”Este un eveniment important pentru că e și o sărbătoare. Sărbătorim recolta și, specific pentru zona noastră, sărbătorim apicultorii. Viața de apicultor nu e foarte ușoară. Suntem obișnuiți să facem, la ora actuală, totul cu tehnologie, cu o viteză foarte mare. Și apicultura are nevoie de o meticulozitate, de liniștea aceea necesară, să aștepți să treacă timpul, adică albinele să producă mierea. Și, din acest punct de vedere, pentru noi ei sunt foarte importanți”, a declarat Korodi Attila, pentru AGERPRES.
Primarul a subliniat importanța albinelor nu doar pentru producția de miere, ci și pentru biodiversitatea regiunii, unde se află unele dintre cele mai valoroase pajiști montane din Europa, apreciate și vizitate chiar și de Regele Charles al Marii Britanii.
Foto: (c) GINA ŞTEFAN / AGERPRES FOTO
”Cavalerii Mierii” au mers apoi pe platoul din centrul municipiului Miercurea-Ciuc, unde are loc și Târgul de Toamnă, spațiul în care vizitatorii pot descoperi și achiziționa produsele apicultorilor prezenți la festival.
De asemenea, apicultorii au oferit trecătorilor mici cutii cu miere, pentru încurajarea consumului.
Chiar dacă festivalul reprezintă o celebrare a apiculturii, participanții au vorbit și despre probleme cu care se confruntă.
Foto: (c) GINA ŞTEFAN / AGERPRES FOTO
Balogh Istvan, apicultor din județul Covasna, a vorbit despre dificultățile întâmpinate în 2025, când salcâmul, o sursă importantă de miere, nu a înflorit din cauza înghețurilor din primăvară.
”De la an la an este tot mai greu. Anul acesta, de exemplu, nicăieri nu a fost salcâm. Nici în țara noastră, dar nici în Ungaria, așa zic colegii. (…) A fost o calamitate din cauza vremii”, a spus el.
De asemenea, Balogh Istvan a arătat că prețul la care se vinde mierea nu reflectă valoarea reală a produsului, iar subvențiile pentru apicultori sunt distribuite inegal.
Foto: (c) GINA ŞTEFAN / AGERPRES FOTO
Și Kovacs Csaba, din Băile Tușnad, a admis că anul acesta nu a fost deloc prielnic pentru apicultură, însă s-a declarat mulțumit că a reușit să obțină măcar miere de mană – un sortiment premiat în repetate rânduri și extrem de apreciat de consumatori.
”Mierea de mană este anti-inflamatoare, este bună pentru sistemul nervos, este bună pentru stomac și e un fel de calmant, pentru cine nu poate să doarmă. Mierea de mană este cea mai valoroasă, sunt cele mai multe minerale în mierea de mană. Pentru că este singura miere care nu este din flori, ci din seva copacilor. Nu e așa de dulce, dar are multe proprietăți benefice”, a explicat Kovacs Csaba, pentru AGERPRES.
La festival a fost prezent și Tokes Attila Endre, apicultor din Toplița, care a adus cu el miere de amorfă, din Delta Dunării, o raritate apreciată pentru gustul său unic.
”Am venit cu o miere de amorfă. Am făcut un schimb cu prietenii mei. Le-am dat altă miere și mi-au dat-o pe asta și sunt foarte bucuros că oamenii care au gustat au plecat fiecare acasă cu un borcănaș din această miere specială. Oamenii spun că e o raritate, depășește toate tipurile de miere”, a spus apicultorul.
Foto: (c) GINA ŞTEFAN / AGERPRES FOTO
Tokes Attila Endre a și avertizat asupra riscurilor ca mierea naturală să devină tot mai rară și greu de găsit, iar numărul apicultorilor să scadă din ce în ce mai mult, din cauza dificultăților economice și climatice.
”Este greu cu albinele. O să vedeți, în câțiva ani de zile, vor rămâne pe sfert apicultorii. Și albinele la fel. Când o să mai mâncați o miere naturală, de la producători, o să fie o raritate. Așa o să fie, ca în anii ’30 – ’40, când dădeau pe zece stupi o jumătate de vițel, deci așa va fi vremea. Nu va fi miere și nu vor fi albine”, a opinat Tokes Attila Endre.
Unii apicultori, precum Bara Csilla Mária din Păuleni-Ciuc, și-au diversificat produsele și oferă la vânzare, pe lângă sortimentele tradiționale, și miere cremoasă cu cătină sau măceșe, foarte bună pentru sistemul imunitar, miere cu nuci, miere cu mentă sau miere cu portocale. Ea practică apicultura de 18 ani și este foarte fericită că cei patru copii sunt atrași de această îndeletnicire și o ajută foarte mult.
Foto: (c) GINA ŞTEFAN / AGERPRES FOTO
Numărul tinerilor care se îndreaptă spre acest domeniu este, însă, tot mai redus, după cum a precizat pentru AGERPRES vicepreședintele Asociației Crescătorilor de Albine din România – filiala Harghita, Zöldi István.
”Din păcate, am făcut niște statistici, media de vârstă depășește 60 de ani în rândul apicultorilor, nu numai la noi, ci aproape în toată Europa. Fiind o îndeletnicire care 99% depinde de vreme, e foarte greu de preconizat dacă poți să faci ceva sau să ai profit anul viitor sau peste doi ani de zile”, a spus acesta.
Zoldi István a subliniat că aceste evenimente sunt importante nu doar pentru încurajarea consumului de produse apicole, benefice pentru sănătate, ci și pentru că oferă un prilej de întâlnire între apicultorii din țară și cei din străinătate, care pot face schimb de cunoștințe și pot discuta probleme comune, precum schimbările climatice.
”Suntem aproape zi de zi la curent cu toate problemele care apar, atât în țară cât și în Europa, pentru că, momentan, problema apiculturii nu este numai în România, din cauza prețurilor sau a schimbărilor climatice, ci afectează toată Europa, inclusiv și alte continente. Deci, în afară de boli, putem enumera și schimbările climatice, care, într-un fel, deranjează ritmul obișnuit al acestor insecte”, a subliniat Zoldi István.
Prezent la festival, Racz László, un pasionat de apicultură, care face cercetări în domeniu de peste 30 de ani și publică în reviste de specialitate, a explicat că fiecare tip de miere are beneficii pentru sănătate.
De exemplu, mierea de salcâm este ideală pentru afecțiunile respiratorii, iar mierea de păducel este considerată un remediu excelent pentru inimă.
”Dacă toată lumea ar consuma miere de păducel și ceai de păducel, cardiologii ar ieși în șomaj”, a glumit el.
Foto: (c) GINA ŞTEFAN / AGERPRES FOTO
Totodată, acesta a vorbit și despre importanța altor produselor apicole, cum ar fi propolisul și lăptișorul de matcă.
”Ar trebui, după părerea mea, ca aceste produse să fie comercializate în farmacii și numai sub rețeta doctorului curant”, a spus Racz László, care consideră că festivalul este un prilej prin care trebuie să ne arătăm recunoștința nu doar față de albine și apicultori, ci mai ales față de natură și de darurile ei – plantele melifere.